Week-end-ul trecut am participat la festivitatea de absolvire a programului masteral pe care l-am urmat şi care s-a dovedit a fi mai emoţionantă decât mă aşteptam. Dar nu despre asta vreau să vă vorbesc ci despre o istorioară, povestită de un domn profesor care m-a făcut să meditez la cât de important este ca în ceea ce faci să adaugi pe lângă cunoştinţe, abilităţi şi tot ce îţi mai cere fişa postului şi un pic de suflet. Uneori poţi schimba vieţi ... Dar iată despre ce e vorba:
Cică acum ceva timp, un profesor de la o universitate din S.U.A. le dă unor studenţi ca temă de cercetare analizarea şanselor de reuşită ale unor elevi dintr-o mahala. Rezultatele au confirmat ceea ce se aştepta toată lumea, şi anume că şansele ca acei copii să răzbată sunt foarte mici.
După cîţiva zeci de ani, un alt profesor găseşte undeva, printr-un sertar studiul prăfuit şi, mai curios din fire, decide să vadă în ce măsură rezultatele estimate coincid cu realitatea. Aşa că dă ca temă unei alte grupe de studenţi verificarea acelor copii, care participaseră la studiul iniţial. De această dată, rezultatele sunt uimitoare: din cei 200 de copii o parte muriseră, o parte rămăseseră în mahala dar marea majoritate, de 168, reuşiseră în viaţă.
Studenţii au vorbit cu fiecare în parte, întrebându-i despre motivele succesului şi au observat că mare parte din ei îşi începeau explicaţiile cu: "Am avut o profesoară care ...". Aşa că au mers şi mai departe şi au căutat-o pe profesoară, pe care au întrebat-o cum a procedat, ce metode a folosit de a reuşit să influenţeze în bine viaţa atâtor tineri. Răspunsul ei a fost: "Eu doar i-am iubit!".
Cică acum ceva timp, un profesor de la o universitate din S.U.A. le dă unor studenţi ca temă de cercetare analizarea şanselor de reuşită ale unor elevi dintr-o mahala. Rezultatele au confirmat ceea ce se aştepta toată lumea, şi anume că şansele ca acei copii să răzbată sunt foarte mici.
După cîţiva zeci de ani, un alt profesor găseşte undeva, printr-un sertar studiul prăfuit şi, mai curios din fire, decide să vadă în ce măsură rezultatele estimate coincid cu realitatea. Aşa că dă ca temă unei alte grupe de studenţi verificarea acelor copii, care participaseră la studiul iniţial. De această dată, rezultatele sunt uimitoare: din cei 200 de copii o parte muriseră, o parte rămăseseră în mahala dar marea majoritate, de 168, reuşiseră în viaţă.
Studenţii au vorbit cu fiecare în parte, întrebându-i despre motivele succesului şi au observat că mare parte din ei îşi începeau explicaţiile cu: "Am avut o profesoară care ...". Aşa că au mers şi mai departe şi au căutat-o pe profesoară, pe care au întrebat-o cum a procedat, ce metode a folosit de a reuşit să influenţeze în bine viaţa atâtor tineri. Răspunsul ei a fost: "Eu doar i-am iubit!".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu