Trailer-ul pentru Avatar 2

Avatar si Oscar-ul !

Limba noastră-i o comoară ...

Pun pariu ca nu v-ați închipuit ca limba noastră le poate părea unora așa amuzantă ...

Disturbia

Deşi a început şcoala, observ că am mai mult timp să văd filme.
Două în ultimul timp: 'Becoming Jane' - altă poveste de dragoste imposibilă (nu ştiu cum le găsesc...) dintre scriitoarea Jane Austen şi un irlandez care va deveni sursa de inspiraţie pentru personajul Mr. Darcy din 'Mândrie şi prejudecată'. Un film sensibil şi trist, despre sacrificiu de sine, opţiunile femeii şi iubire. 7,2 user rating pe IMDB.
Al doilea, care mi-a plăcut mai mult decât mă aşteptam: 'Disturbia'. Când am citit prezentarea, mi-am zis: 'mda, 'Rear Window' cu adolescenţi... să vedem...'. Da, ideea e aceeaşi: un tânăr e obligat să îşi petreacă 24h/zi la domiciliu, fără TV în cameră, fără conturi pe site-urile preferate. Singura distracţie pare 'cunoaşterea' (cu alte cuvinte 'spionarea') vecinilor. Doi mai interesanţi: una bucată vecină nouă, young and restless şi una bucată vecin ce pare criminal în serie. Deşi are multe faze previzibile, unele incoerenţe, per total ... e OK, reuşeşte să fie palpitant, amuzant, o combinaţie interesantă între filmele cu adolescenţi şi un thriller. Tot 7,2 user rating pe IMDB - pură coincidenţă. Vizionare plăcută, orice film aţi vedea!

Departe de paradis

În ultimul timp am tot căutat un film. Îl văzusem mai demult dar voiam să îl revăd. Astăzi am reuşit, în sfârşit (thx to ioni). Se numeşte 'Far from heaven' şi vi-l recomand pentru că îl consider un film extraordinar.

Acţiunea se petrece în anii '50 iar filmul tratează nişte subiecte 'fierbinţi' ale acelor ani: rasismul, intoleranţa faţă de homosexuali, opţiunile femeii dar şi subiecte general valabile cum ar fi iubirea interzisă. Cineva, căruia îi vorbeam despre film şi care este un optimist incurabil, mi-a spus 'speranţa moare ultima' dar oare aşa să fie? Cu ce e mai bună societatea zilelor noastre faţă de cea din film? Suntem noi mai puternici astfel încât să luptăm pentru ceea ce ne face să ne simţim 'alive' sau ne lăsăm copleşiţi de normele sociale?
Dar să revenim la film şi să vă spun două lucruri care mi-au plăcut foarte mult. În primul rând sunt culorile folosite de parcă regizorul ar fi fost şi pictor, de la roşul frunzelor de toamnă la verde care e folosit pentru scenele în care se petrec lucruri interizise iar în al doilea rând - interpretarea actorilor, mai ales modul în care se 'văd' sentimentele celor doi în felul în care se privesc. Sunt câteva schimburi de priviri care spun atât de multe şi pe care le vezi în aşa puţine filme (să nu mai vorbim de viaţa de zi cu zi...).
Aşa că, într-una din serile lungi de toamnă ce vor veni, uitaţi-vă la filmul ăsta dar, dacă se poate, împreună cu cel sau cea care vă face sa vă simţiţi 'alive'!